marți, 29 martie 2011

Evenimente mondene din România – percepții și interes


De mai multe vreme căutam o ocazie pentru a realiza un studiu despre monden, despre interesul românilor pentru evenimentele sau falsele evenimente pe care le produce industria divertismentului. Unii din colegii mai tineri de la Departamentul nostru de comunicare s-au întrebat dacă este o temă destul de serioasă, dacă nu cumva exagerăm implicându-ne într-o cercetare a unor subiecte care nu merită a fi tratate cu instrumentele știintifice. Am ajuns cu toții la concluzia ca nici sociologilor nu trebuie să le fie nimic străin din ceea ce este social. Industria mondenului câștigă tot mai mult în audiențe, în tiraje, în spectatori. Nu știam însă prea bine cum aderă oamenii la anumite discursuri sau judecați prezente în cadrul emisiunilor de monden.
Am abordat serios un fenomen care uneori este vulgar, alteori kitsch, dar reprezintă pentru multă lume singurul teritoriu de consum cultural, șubred dar singurul.
Românii au atitudini contradictorii:
· atitudine culturalistă, în care se pronunță pentru reglementări Consiliului Național al Audiouvizualului (CNA), pentru rolul educativ al televiziunii, pentru competențele publicului în a distinge valoare de non-valoare;
· atitudine de consum destul de frecvent al acestui tip de emisiuni sau produse media;
Pe de altă parte, oamenii reclamă un bombardament mediatic care le condiționează consumul și cer CNA să ia măsuri mai dure de reglementare. Am analizat două scandaluri recente ca un prim pas al măsurării magnitudinii unor asemenea fenomene. Vom continua cercetările noastre, în măsura în care aceste teme de analiză vor fi considerate interesante, cu analize de profunzime asupra acestui domeniu sau chiar prin realizarea unor barometre regulate de încredere și populariate pentru actorii, institutiile sau organizațiile spectacolului monden din România. Noi am încercat să folosim limbajul specific consumatorilor, precum și tematici descoperite cu ocazia unui focus-grup prin care ne-am calibrat tematica cercetării. Ne ferim în analizele noastre să facem considerații estetice sau deontologice. Ca sociologi, încercăm să fim cât se poate de neutri pentru a ne respecta statutul de observatori ai fenomenului.
Vă invităm să lecturați raportul de cercetare și analiza atașată acestuia.
Prof.univ.dr. Vasile Dâncu

Relațiile interetnice în România


Gesturile de tipul celui realizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc sunt dezaprobate de cetățenii din România, fie ei români, maghiari sau de alte naționalități.
Este concluzia studiului cu previre la relațiile interetnice realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în data de 17 martie. Studiul a vizat percepțiile populației cu privire la relaționarea majorității cu minoritățile etnice și a relevat faptul că, în ultimii ani, relațiile dintre români și etniile minoritare sunt în general bune. Cea mai mare apreciere o primesc relațiile dintre români și etnicii germani (84% - bune și foarte bune), urmate de cele dintre români și maghiari (63% bune și foarte bune). Relațiile dintre români și etnicii romi sunt considerate bune și foarte bune de doar 43% dintre respondenți.
Percepția față de minorități
63% dintre intervievați au o părere bună și foarte bună despre etnicii maghiari. Romii sunt singura etnie cu părere 100% bună despre maghiari, în plus maghiarii sunt văzuţi defavorabil de 29,8% dintre moldoveni, 24,9% dintre munteni şi de doar 18,9% dintre ardeleni şi bănăţeni. Gradul de acceptare a acestei minorități este unul crescut. Astfel, 83% ar accepta colegi de muncă maghiari, 79% ar accepta vecini maghiari, 80% ar accepta prieteni maghiari, 69% ar fi de acord să aibă membri în familie aparținând acestei minorități.

O valoare mai scăzuta de acceptare este prezentă în cazul ipotezei reprezentării politice de către maghiari – doar 46% dintre respondenți ar accepta acest lucru.
Percepția cu privire la gestul lui Csibi Barna
La două zile după sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni prilej cu care un etnic maghiar, Csibi Barna, a judecat și spânzurat simbolic o păpușă care îl întruchipa pe Avram Iancu, gestul acestuia era cunoscut de 57% dintre respondenții la studiu. Gradul de informare cu privire la acest eveniment crește direct proporţional cu vârsta: despre gestul lui Csibi Barna au aflat 72% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani și doar 30,8% dintre cei cu vârsta între 18-35 de ani. Doar 37,9% dintre etnicii maghiari chestionați spun că au aflat despre acest eveniment. Totodată, în Transilvania și Banat notorietatea evenimentului este mai mică (54,3%) decât în regiunea Moldovei (65,9%).

Potrivit studiului, 70% dintre respondenţi consideră că gestul lui Csibi Barna va afecta relaţiile dintre români şi maghiari. Opinia este împărtășită de cetățenii români indiferent de etnie: 70,7% dintre români cred că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre români și maghiari, în timp ce 57,6% dintre maghiari, 64,7% dintre romi şi 68,8% dintre reprezentanţii altor etnii cred același lucru.

57% dintre cei intervievați consideră că gestul poate afecta și relațiile dintre România și Ungaria. Opinia este împărtășită în mai mare măsură de către respindenții cu școlarizare scăzută: 65% dintre cei cu maximum opt clase se raliază acesteia faţă de doar 48,4% dintre cei cu studii superioare. De asemenea, respondenții din regiuni în care etnicii maghiari sunt mai puțin prezenți sunt cei mai deschiși în a fi de acord cu ideea că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre România și Ungaria - 62,6% dintre locuitorii din sud și 58,5% dintre moldoveni, în timp ce doar 48,6% dintre transilvăneni şi bănăţeni cred acest lucru.

47% dintre respondenți apreciază că gestul lui Csibi Barna "nu reprezintă opinia tuturor maghiarilor din România", în vreme ce 45% susțin că acesta este un gest "provocator la adresa românilor, de sfidare". Este de remarcat faptul că opiniile respondenților se radicalizează pe măsură ce crește vârsta: 52% dintre cei de peste 65 de ani optează pentru dimensiunea ”provocatoare” a gestului, în timp ce doar 37,9% dintre respondenții cu vârste între 18 şi 35 de ani au aceeaşi părere. Acţiunea lui Csibi Barna este considerată ”provocatoare” de 54,6% dintre moldoveni, de 44,9% dintre locuitorii din zona de sud a țării şi doar de 39,2% dintre transilvăneni şi bănăţeni. De altfel, gestul lui Csibi Barna este considerat ”provocator la adresa românilor, de sfidare" chiar și de 18,2% dintre etnicii maghiari.

Percepția față de obiceiuri și avantaje ale etnicilor maghiari

71% dintre cei chestionați au auzit că în data de 15 martie minoritatea maghiară din România a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretudindeni. În timp ce 63% dintre respondenți consideră că este bine ca maghiarii să sărbătorească această zi, 28% susțin contrariul.

Posibilitatea etnicilor maghiari din România de a obține cetățenie maghiară împarte respondenții în două tabere: 50% dintre ei au o părere proastă și foarte proastă despre acest avantaj al maghiarilor, în timp ce 47% au o părere bună și foarte bună. Situația se schimbă atunci când oficiali maghiari din România beneficiază de acest avantaj. 72% dintre respondenți nu sunt de acord cu gestul unor Președinți de Consilii Județene din România de a obține și cetățenia ungară, pe lângă cea română, iar 36% sunt de părere că aceștia își vor schimba atitudinea față de România după obținerea dublei cetățenii. Gradul de acceptabilitate față de dubla cetățenie scade odată cu înaintarea în vârstă: doar 18% dintre cei peste 65 de ani sunt de acord cu acordarea dublei cetățenii, în timp ce pe segmentul 18-35 de ani acordul este de 38,4%.
Percepția față de reprezentarea politică a maghiarilor
31% dintre participanții la studiu sunt de părere că rolul UDMR în politica românească este unul pozitiv, în timp ce 51% îl poziționează ca fiind negativ. Și 19,7% dintre etnicii maghiari spun că UDMR joacă un rol negativ în politica românească. UDMR este poziționat negativ mai degrabă de către respondenții din mediul rural (54,8%) decât de cei din mediul urban (47%) şi de către cei din zona de Sud (53,9%) și din Moldova (51,2%). Percepțiile negative din Transilvania și Banat sunt cele mai scăzute la nivelul întregii țări 46,5%. UDMR primește valențe nagative pentru politica românească din partea potențialilor votanți ai PRM (64%) și din partea unei părți importante a potențialilor alegători USL (59,8%). 58,6% dintre potențialii votanți ai PD-L consideră că UDMr are un rol pozitiv în politica românească.

Aproximativ treime dintre respondenți (32%) nu cunoaște faptul că UDMR a avut un Congres, iar 67% nu cunosc numele noului preşedinte al Uniunii. Respondenții peste 65 de ani sunt și în această privință mai informați decât cei tineri: 81,3% dintre cei peste 65 de ani au auzit de Congresul UDMR, spre deosebire de doar 40,9% dintre cei de 18-35 de ani. Nici 10,6% dintre etnicii maghiari nu au auzit de Congresul UDMR.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.177 indivizi de peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview). Marja de eroare a fost de ±2,9%.
Mai multe detalii puteți afla din studiul pe larg.

marți, 22 martie 2011

Percepția românilor cu privire la conflicul armat din Libia


Majoritatea românilor nu este de acord cu intervenția militară din Libia și 40% consideră că România ar putea fi afectată de evenimentele din această țară.


Cu toate acestea, românii nu cunosc o poziție oficială a României cu privire la evenimentele din această țară.
Potrivit cercetării realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, în cadrul Programului ”Agenda Publică”, 90% dintre respondenți declară că au auzit de evenimentele care au loc, în această perioadă, în Libia, iar 68% dintre cei chestionați recunosc că nu sunt de acord cu intervenția militară din această țară.
Controlul asupra rezervelor de petrol (51%) și protejarea civililor de atacurile armatei libiene (42%) sunt identificate ca fiind principalele motive care au stat la baza intervenției forțelor militare internaționale în Libia.
40% dintre participanții la studiu apreciază că România ar putea fi afectată de evenimentele din Libia. În acest context, 66% dintre respondenți cred că România ar trebui să se abțină în a-și exprima o poziție oficială cu privire la intervenția militară din această țară. De altfel, studiul indică faptul că poziția oficială a României în acest sens nu este cunoscută de către cetățeni, 57% indicând acest lucru. Din restul de 41% care cunosc o pozție oficială a țării noastre în legătură cu acest eveniment internațional, 63% spun că România nu are o poziție clară, 23% consideră că România susține intervenția militară, în timp ce 10% indică faptul că țara noastră se opune intervenției.
Atunci când sunt chestionați cu privire la decizia României de a aștepta decizia NATO înainte de a lua o poziție oficială cu privire la conflictul din Libia, 65% au o părere bună și foarte bună cu privire la această atitudine, iar 26% au aprecieri negative.
În ceea ce privește atitudinea Chinei și Rusiei cu privire la intervenția militară din Libia, părerile celor chestionați sunt împărțite: 41% cred că rezervele celor două state nu sunt justificate, în timp ce 42% spun că atitudinea lor este îndreptățită.
73% dintre participanții la studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES apreciază drept corectă atitudinea Germaniei de a se abține la votul din Consiliul de Securitate atunci când a fost luată decizia intervenției militare în Libia, în timp ce doar 16% cred contrariul.
84% dintre respondenți se informează de la televizor cu privire la evoluția evenientelor din Libia. A doua sursă de informare este Internetul (7%).
Atunci când este vorba despre informarea cu privire la evoluția evenimentelor din Libia, 32% dintre respondenți preferă postul de televiziune PRO TV, 29% urmăresc Realitatea Tv, iar 18% Antena 3. Cele trei posturi sunt urmate de TVR și Antena 1 cu câte 7%.
74% dintre respondenți consideră că presa a prezentat mai degrabă obiectiv conflictul din Libia.

Pentru mai multe date vă invităm să consultați raportul de cercetare.


luni, 14 martie 2011

Românii și Internetul - studiu privind utilizarea Internetului în România și comportamentul internautic al românilor


Folosesc românii Internetul mai mult pentru distracție sau în scop de muncă și studiu? Câte ore stau românii în medie, pe zi, în fața computerului și conectați la mediul on-line? Care sunt rețelele sociale cele mai utilizate, browserele preferate sau tipurile de site cele mai căutate?

Într-o țară în care numărul de utilizatori crește constant, iar condițiile de navigare sunt printre cele mai bune din lume, ce se întâmplă cu noii recruți internauți?

Răspunsurile la acestea și la multe alte întrebări le veți regăsi în studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - Românii și Internetul.
Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare și analiza pe care vă invităm să le parcurgeți mai jos.


vineri, 4 martie 2011

MEDICII DENTIȘTI – Percepții publice Atitudinile și comportamentele de igienă dentară ale românilor


Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat, la solicitarea Colegiului Medicilor Dentiști din Cluj, studiul privind ”MEDICII DENTIȘTI – Percepții publice. Atitudinile și comportame
ntele de igienă dentară ale românilor”.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 1-2 martie, pe un eșantion național de 1.200 de persoane, peste 18 ani, cu domiciliul în mediul urban și a investigat:

· Comportamentul de utilizare a serviciilor stomatologice
· Percepția românilor față de medicii dentiști și calitatea serviciilor stomatologice
· Accesul la serviciile stomatologice și factori de limitare a accesului
· Gradul de informare cu privire la gratuitățile pe care le suportă statul cu privire la serviciile de stomatologie
· Starea de sănătate dentară a românilor. Comportamente de igienă dentară
Mai multe detalii privind percepția publică față de medicii dentiști, dar și despre atitudinile și comportamentele de igienă dentară ale românilor puteți afla din raportul de cercetare și analiza atașată acestuia realizate în colaborare cu prof. univ. dr. Radu Câmpian, președintele Colegiului Medicilor Dentiști din Cluj și membru în Consiliul Național al Colegiului Medicilor Dentiști din România.