IRESCOP 2012 - III - Pasiuni, comportamente si credinte

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES prezintă profilului electoratului românesc, în prag de campanie pentru alegerea reprezentanților în camera Deputaților și în Senat, în funcție de pasiunile pe care acesta le are, de comportamentele și de credințele sale.

Partea a treia – și ultima – analizează votanţii lui Crin Antonescu, Traian Băsescu, Dan Diaconescu şi Mihai Răzvan Ungureanu și pe susţinătoriilor partidelor pe care aceştia în funcție de indicatori indicatori care se referă la:

Pasiuni, hobby si distracție: duminica perfecta între plimbări&discuții-lecturi-petreceri

-         respondenții, indiferent de partid, indică o duminică perfectă cu plimbări și discuții

-         susținătorii lui Dan Diaconescu sunt cei care îşi doresc cel mai mult să se uite la TV, au un simțal petrecerii mai dezvoltat și ar asculta în mai mare măsură decât ceilalţi radio

-         simpatizanţii ARD sunt cei mai orientaţi către lectură, iar cei USL cei mai rezervaţi spre a lua masa în oraş;

-         votanții lui Crin Antonescu (79,2%) şi Mihai Răzvan Ungureanu (77,1%) au o preferință mai ridicată pentru cultură, iar susținătorii lui Ungureanu fac parte din categoria de votanți cea mai dispusă să mănânce la restaurant (37,5%).

Teme preferate de discuție: prețuri, sănătate, politică, religiozitate, afaceri

-         susţinătorilor USL şi PP-DD au, în mai mare măsură, drept teme preferate de discuție preţurile, sănătatea şi locurile de muncă, discută cel mai des despre religiozitate

-         discuțiile despre UE suscită interes crescut din partea votanților ARD (45%, comparativ cu 35% în cazul susţinătorilor USL, respectiv 30% pentru PP-DD)

-         votanții USL vorbesc mai desc despre politică, în timp ce susținătorii PP DD optează pentru discuții legate de afaceri

-         votanții lui Mihai Răzvan Ungureanu discută cel mai des despre preţuri, urmați de cei ai lui Crin Antonescu

-         suporterii lui Crin Antonescu preferă, în principal, discuțiile despre sănătate și despre afaceri

-         pentru votanții lui Dan Diaconescu temele principale de discuție sunt cele legate de locuri de muncă, credință sau afaceri. Doar 10% dintre ei spun că printre temele preferate se află viața vedetelor.

-         discursurile politice sunt preferatele suporterilor lui Mihai Răzvan Ungureanu (67%) şi ale lui Crin Antonescu (56%)

-         votanţii lui Traian Băsescu şi cei ai lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt preocupaţi să discute des şi foarte des despre Uniunea Europeană în procent de 46, respectiv 42, faţă de 31 şi 32, procente valabile pentru electorii lui Crin Antonescu şi cei ai lui Dan Diaconescu

Consumul de televiziune pentru informații din politică: bătălia se dă între PRO TV, Antena 3 și B1 Tv

-         votanții PP DD și ai lui Dan Diaconescu indică PRO TV drept principalul post tv de unde se informează despre politică și evenimente politice, pe locul secund în topul preferințelor se situează OTV

-         electoratul ARD se informează despre politică şi evenimente politice în special de la postul B1 TV (42,8%) şi PRO TV (27%),

-         suporterii USL optează pentru Antena 3 (43,7%) și PRO TV (22,5%) pentru acets tip de informații

-         cei mai mulți susținători ai lui Crin Antonescu îşi selectează informaţiile despre politică de la Antena 3 (58%), în timp ce votanţii lui Traian Băsescu şi cei ai lui Mihai Răzvan Ungureanu aleg cu predilecţie PRO TV (42,7%), respectiv postul B1 TV (56,9%)

Canale de informare politică:  televiziunea deșine supremația, la polul opus se află Internetul

-         interesul pentru informare de natură politică este foarte scăzut indiferent de canal  sau de orientarea electoratului

-         Internetul este indicat ca cel mai puțin utilizat în privința informării politice

-         cel mai departe de televizor, când vine vorba de informații politice, stau votanții lui Traian Băsescu (56,1%) urmați de Dan Diaconescu (27,9%), de Mihai Răzvan Ungureanu (21,3%) și de cei ai lui Crin Antonescu (20,3%)

-         votanții lui Dan Diaconescu sunt cei care folosesc în cea mai scăzută proporție Interntul pentru a se informa cu privire la politică, la polul opus îi găsim pe susținătorii lui Crin Antonescu, Mihai Răzvan Ungureanu și pe votanții ARD

-         în contextul în care, conform datelor obținute, radioul nu este un jucător important în informarea populației despre politică și evenimente politice, votanții ARD sunt cei care își iau în cea mai mică măsuri informațiile despre politică de la radio la polul opus fiind susținătorii lui Crin Antonescu

-         informația politică din ziare o iau ăn cea mai mare măsură votanții PP DD și ai lui Dan Diaconescu, urmați de cei ai lui Traian Băsescu și Mihai Răzvan Ungureanu

Încrederea în instituții

-         95,9% dintre votanții lui Crin Antonescu au o încredere scăzută în Președinție,

-         90% dintre votanții ARD și 96,1% dintre votanții PP-DD au un nivel scăzut de încredere în Guvern

Încrederea în Justiție:

-         Este mai mare la votanții ARD, votanții lui Traian Băsescu și cei ai lui Mihai Răzvan Ungureanu, dar foarte scăzută în rândul alegătorilor USL, susținătorii lui Crin Antonescu și votanții lui Dan Diaconescu;

Încrederea în Poliție:

-         Este mai mare la votanții PP DD, dar foarte scăzută în rândul votanților lui Mihai Răzvan Ungureanu

Încrederea în Armată:

-         votanții ARD declară în mai mare măsură decât cei care ar pune ștampila de vot pe USL sau PP-DD că au multă sau foarte multă încredere în Armată.

Percepția Uniunii Europene

-         Majoritatea votanților ARD (65,3%) și PP-DD (51,3%) au multă sau foarte multă încredere în UE

-         Cei mai mulți dintre votanții USL (67,3%)  prezintă un grad scăzut de încredere în organizația europeană.

-         majoritatea votanților lui Traian Băsescu (62,4%), Dan Diaconescu (52,1%) și Mihai Răzvan Ungureanu (70,2%) manifestă multă și foarte multă încredere în UE.

-         doar 28,4% dintre votanții lui Crin Antonescu au multă sau foarte multă încredere în Uniunea Europeană

METODOLOGIA IRESCOP 2012 – PROFILURI ELECTORALE

Aplicarea chestionarelor s-a realizat telefonic, în luna octombrie, în trei valuri, după cum urmează:

Primul val:

Volumul eșantionului: 1.417 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 24 octombrie 2012

Al doilea val:

Volumul eșantionului: 1.430 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

Al treilea val:

Volumul eșantionului: 1.422 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 26 octombrie 2012

Mai multe detalii despre IRESCOP 2012 – PROFILURI ELECTORALE 3 aflați aici.

IRESCOP 2012 - II - Inactivism, lustratie, intoleranta si patriotism

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES continuă prezentarea rezultatelor studiului IRESCOP 2012 prin prezentarea profilului electoratului românesc în ceea ce privește activismul/inactivismul, atitudinile față de lustrație, gradul de intoleranță și de patriostism manifestat.

 

În capitolul ”Inactivism, lustrație, intoleranță și patriotism” sunt prezentate profilurile votanților în funcție de:

§  Pasivitate și inactivitate:

o   implicarea în asociații sau organizații non-profit, sindicate, organizații politice este în România destul de scăzută

§  Capacitatea de a gira conflicte și proteste:

o   semnarea unei petiții sau participarea la demonstrații legale, marșuri, greve sau mitinguri, participarea românilor este scăzută, cu o tendință de creștere a implicării

§  Atitudinile față de rănile trecutului, colaboratorii securității și lustația:

o   din 2006, interesul românilor față de accesul la dosarele fostei Securități a crescut

o   Un procent important nu ar dori să voteze la Președinție o persoană un candidat care a colaborat cu fosta securitate

o   Crește procentul celor care consideră necesară o lege a lustrației menită să blocheze accesul la funcții publice pentru colaboratorii fostei securități. Alegătorii lui Mihai Răzvan Ungureanu susțin în cea mai mare măsură nevoia unei astfel de legi - 82,5%, urmați de cei care optează pentru Dan Diaconescu cu 74%

§  Toleranță și intoleranțe:

o   imaginea votantului tipic al PP-DD și Dan Diaconescu:  o persoană cu toleranță mai scăzută față de alte categorii de persoane (comunități etnice, sexuale, rasiale ori religioase), dar și față de anumite comportamente sau aspecte sociale (traiul în cuplu fără căsătorie, avortul, prostituția sau homosexualitatea). De asemenea, susținătorii lui Dan Diaconescu și ai PP-DD susțin obligativitatea serviciului militar și al predării orelor de religie în școli, mizând astfel pe implementarea sau susținerea unor măsuri de ordine socială și limitarea libertăților individuale;

o   simpatizanții ARD și ai lui Mihai Răzvan Ungureanu: sunt mai degrabă persoane tolerante, care susțin măsurile și atitudinile liberale sau neo-liberale, precum dreptul la deținerea unei arme de foc, legalitatea avortului, legalizarea prostituției sau interzicerea pedepsei cu moartea;

o   votanții USL și ai lui Crin Antonescu: tind să se situeze în zona mediană pentru majoritatea indicatorilor măsurați, situație datorată în cea mai mare măsură eterogenității acestui grup de susținători

§  Patriotism și politică:

o   9 din 10 români sunt mândri că sunt români

o   Votanții ARD pentru alegerile Parlamentare sunt în cea mai mare măsură în dezacord cu ideea că românii nu ar trebui să se amestece cu alte națiuni (57% sunt în dezacord total), în timp ce votanții PP-DD sunt susținători ai acestei idei în cea mai mare măsură (36% sunt în acord total)ani

§  Valori politice:

o   românii consideră ca țara are nevoie de un conducător puternic, capabil să facă ordine în România (87% în 2012, comparativ cu 85% în 2006). Proporția cea mai mare de susținători se regăsește în rândul celor care votează PP-DD (84%) și Dan Diaconescu (91%) sau USL (75%). Votanții ARD cred în cea mai mică măsură în această soluție (60% acord total și 15% dezacord total).

o   Susținătorii lui Dan Diaconescu și ai lui Traian Băsescu sunt în cea mai mare măsură de acord cu ideea că „Lucrurile ar merge mult mai bine dacă toată lumea ar asculta întotdeauna de ordinele autorităţilor” (62%, respectiv 53% sunt în acord total cu această afirmație), în timp ce simpatizanții lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt în cea mai mică măsură de acord cu această (doar 29% sunt în acord total, iar 44% sunt dezacord total sau parțial). 71% dintre votanții lui Dan Diaconescu sunt în acord total și cu afirmația „Păstrarea ordinii publice este mai importantă decât respectarea libertăţii individuale”, în proporție semnificativ mai mare decât simpatizanții oricărei alte personalități politice

§  Președintele ideal:

o   românii își doresc un președinte ideal, care să însumeze o pleiadă de calități, un conglomerat de atribute care țin de parțial de imaginea „omului cumsecade” (bun român, familist, cu credință în Dumnezeu, care își recunoaște greșelile) și parțial de imaginea unui conducător care să impună respect și să aibă capacități de conducător (educat, bun organizator, cu experiență în politică, să lupte împotriva corupției)

o   simpatizanții lui Crin Antonescu tind să fie mai puțin pretențioși atunci când vine vorba de lupta împotriva corupției, credința în Dumnezeu sau de calitățile aferente unui bun organizator

o   Votanții lui Dan Diaconescu și ai PP-DD își doresc un Președinte puternic, impunător, capabil să impună ordinea și disciplina, însă nu consideră la fel de importante partidul de proveniență, religia, să nu fi fost colaborator al fostei Securități sau să fie un om bogat

Metodologia studiului

Aplicarea chestionarelor s-a realizat telefonic, în luna octombrie, în trei valuri, după cum urmează:

Primul val:

Volumul eșantionului: 1.417 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 24 octombrie 2012

Al doilea val:

Volumul eșantionului: 1.430 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

Al treilea val:

Volumul eșantionului: 1.422 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

CE ESTE IRESCOP 2012 – PROFILURI ELECTORALE?

Acest studiu reprezintă o tentativă de raționalizare a vieții publice și a formării opțiunilor politice ale votanților. Poate reprezenta o premisă pentru dezbateri publice, pentru a îndrepta atenția în altă direcție decât în cea a polemicilor sterile sau a demagogiilor ieftine.

Prin segmentarea profilurilor alegătorilor români nu se creează doar o oglindă a audienței mesajelor politice, ci se calibrează un tablou privind așteptările populației, se măsoară impactul și adecvarea acestor mesaje.

Acest studiu trebuie interpretat drept un experiment, reprezentând un prim pas pentru deschiderea unei ere de transparență adâncită în comunicarea politică. Datele furnizate de acest studiu sunt puse la dispoziția actorilor din cadrul instituțiilor publice și din mass media, nu în ultimul rând pentru realizarea unei diferențieri între agenda publică și programele politice ale partidelor.

DE CE IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE?

Prezentul studiu are drept suport de comparatie Barometrul Opiniei Publice – Profiluri electorale din octombrie 2006. La acea vreme, echipa care a proiectat BOP 2006 era alcătuită din  Ovidiu Voicu (manager de program), Mihaela Ştefănescu (asistentă program), Mircea Comşa, Dumitru Sandu, Andrei Gheorghiţă (experţi). Culegerea şi introducerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România. Caietul de prezentare al acestui studiu poate fi vizionat accesând:

http://soros.ro/ro/fisier_acord_comunicate.php?document=866

Motivul pentru care Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a ales reluarea structurii BOP este faptul că acesta din urmă s-a constituit ca un instrument de cercetare sistematic, bine realizat, care oferea date relevante și utile, dar care, din păcate, nu mai continuă în acest moment. Datorită diferențelor privind design-ul și metodologia cercetării, recomandăm interpretarea anumitor evoluții sau comparații cu precauție.

Pentru ilustrarea unor tendințe au fost utilizate și studii de opinie publică realizate de IRES în perioada 2009-2012, prin metoda CATI, utilizând eșantioane reprezentative la nivel național.

Aici puteţi descărca al doilea capitol al volumului profiluri electorale.